Școala așteaptă

 

-                       Doamnaaaa,  zău  că  n-am  făcut  nimic!  El m-a împins!  și  degetul  arătător  al  fetiței  se  îndreaptă  acuzator  spre  băiețelul  speriat  din  capătul  celălalt  al  clasei.

-                      În  primul  rând,  nu  este  frumos  să  arătăm  cu  degetul,  își  începe  doamna  învățătoare  de   la  clasa  Pregătitoare   discursul,  în  timp  ce  mâinile  ei  dibace  dezinfectează  julitura  de  la  genunchi  cu  Rivanol  și apă  oxigenată  și  aplică  apoi,  cu  mare  grijă,  un  plasture.  Gata,  să  vezi  ce  repede  îți  va  trece,  nici  nu  o  să-ți  mai  aduci  aminte  de  rană.  Dar,  ai  și  tu  partea  ta  de  vină,  pentru  că  vă  spun,  în  fiecare  pauză  vă  spun,  să nu  mai  alergați  pe  coridor.  Eu  vorbesc, eu  aud!

-                      Doamnaaa,  eu,  când  am  alergat,  nu  am  căzut! 

-                      Doamnaaa,  eu  nu  am  alergat! Eu  vă  ascult!

-                      Doamnaaa,  Iliuță  se  bălăcește  la  țâșnitoare!

-                      Doamnaaa.....

De  obicei,  școala  răsună.  De  râsete,  de  smiorcăieli,  de  țipete  cutremurătoare,  de  zici  că  vine  sfârșitul  lumii,  de  glasul  autoritar  al  profesorilor,  care  se  ridică  deasupra  întregii  nebunii.

De  obicei,  școala este  vie.  Trăiește  intens  fiecare  secundă,  respiră  prin  sute  de  piepturi,  clipește  prin  sute  de  geamuri  pictate  cu  nasuri  turtite,  strănută  prin  zeci  de uși  trântite  și  tace  mâlc  în  fața  tablelor  negre,  cu  inima  cât  un  purice,  soră  geamănă  cu  a  celui  ce  a  avut  ghinionul  să  fie  prins  nepregătit  la  lecție. 

                                                                        foto  din  arhiva personală

Acum,  însă ... 

Școala  așteaptă.  Nu  e  singură,  îi  țin  companie  conducerea,  personalul de  la  secretariat  și  contabilitate  și,  desigur, personalul  de  pază  și  curățenie.  Pentru  că  școala  nu  este  doar  clădirea  impunătoare,  dreaptă  și  tăcută,  pe  lângă  care  ne-am  obișnuit  să  trecem  zilnic,  fără  să-i  dăm  nicio  atenție.  Școala  înseamnă   infinit  mai  mult.  Înseamnă  locul  în  care  copiii  noștri  își  petrec  o  parte  însemnată  din  timp,  de  multe  ori  înseamnă  o  a  doua  casă  pentru  ei,  înseamnă  colegii  și  prietenii  lor,  înseamnă  doamna  și  domnul  care  le  netezesc  cărările   cunoașterii  și  științei,  înseamnă,  până  la  urmă,  o  familie  mare  și  unită. 

Școala se  pregătește  întotdeauna,  dar  mai  ales  acum,  în  lumina obscură  a  evenimentelor  negative  care  ne  bulversează  pe  toți,  pentru  zilele  senine  și  pline  de  veselie  care  vor  veni.  Negreșit,  vor  veni. 

Școala  necesită  grijă  sporită,  curățenie  și  dezinfecție. Dacă  putem  spune  așa,  mai  ceva  ca  acasă  sau  ca  într-o  unitate  medicală.  Pentru  că  de  măsurile  de  igienă  luate  aici  depinde,  la  propriu,  sănătatea  copiilor  noștri. 

            Dacă  s-ar  putea cuantifica,  energia  emanată  într-o  clasă  obișnuită,  cu  douăzeci de  copii  în  ea,  ar  fi  de  ajuns  pentru  un  schimb întreg  într-o  uzină  nucleară.  Pe  bune!   Încă  nu  s-a inventat  soluția  ideală  pentru  eradicarea  îmbrâncelilor,  alunecărilor,  săriturilor de pe  loc  cu  și  fără  elan,  a  degetelor  prinse  te  miri  prin  ce  balamale,  chiar și  a  căderilor  de  genți, cuiere  și  scaune,  întâmplătoare,  desigur,  exact  pe  picioarele micilor  combatanți.  Și  în  aceste  condiții,  este  vital  să  ai  la  îndemână  consumabile  medicale  de  prim-ajutor:  leucoplast,  plasturi,  tifon,  fașă  din  tifon,  comprese  sterile,  apă  oxigenată,  Rivanol,  alcool  sanitar.

            Nu  vă  doresc  să  știți  ce  senzație  ți  se  declanșează în  stomac  atunci  când  auzi:  Doamnaaaa,  îmi  curge  sânge!  Doamnaaaa,  mă doare!  În  clipele  acelea  te  miri  doar  că  tavanul  este  încă  sus, la  locul  lui  și  nu  în  capul  tău,  pentru  că  fix  așa  te  simți.

            Stocurile  trebuie  să  fie  generoase  și  de  foarte  bună  calitate,  lucru  recunoscut  în  unanimitate  de  toți  managerii  de  unități  școlare  sau  preșcolare. 

Având  o  experiență  de  peste  douăzeci  de  ani  în  domeniu,  ADAR UNIC  SOLUTIONS  SRL,  proprietarul  Medicale – Shop.ro  este  importator  și  distribuitor  de  consumabile  medicale  de  înaltă  calitate. 

Prezent  în  sfera  noastră de  activitate  prin  intermediul  sistemului  SEAP,  licitând  nu  numai  produsele  pentru  prim-ajutor despre  care  am amintit,  dar  și  echipamente  de  protecție,    materiale  dezinfectante  și  produse  de unică  folosință și  de  hârtie, Medicale - Shop  și-a  câștigat  pe  drept   întâietatea   în  procesul  de  achiziție  al produselor  și  al  materialelor  necesare  igienei  din  spațiul  școlar. 

            Prima  impresie  contează  mai  mult  decât  ne  dăm  seama.  Mai  mult  decât ne  dorim,  chiar. Și  primul  lucru  care  te  pocnește  atunci  când  intri  într-o instituție  publică,  sau  în  orice  fel  de  încăpere,  este  mirosul.  Întreaga  atmosferă  din  încăperea  respectivă  depinde  de  simțul  olfactiv   al  celui  care  intră,  indiferent  că  este  proprietarul,  vizitatorul,  pacientul  sau clientul instituției cu  pricina.

            Mirosul  proaspăt,  de curat, nu  poate  fi  contrafăcut,  deci  este  nevoie  de  soluții  de  curățare  sau  detergenți  cu  acțiune  profundă,  specifici  fiecărei  suprafețe:  pentru  faianță,  pentru  gresie,  pentru  tarchet,  parchet, pentru  geamuri  și  pentru  mobilă.

            După  curățare,  se impune  utilizarea  de  dezinfectanți.  Foarte  important  de  urmărit:  soluțiile  de  dezinfectat  folosite  în  școală  trebuie  să  acționeze rapid,  să  fie  pe  bază  de  alcool  și  să  nu  lase  reziduuri  după folosire.

Într-o școală  cu  aproximativ  cinci sute  de elevi,  intră,  zilnic,  cel  puțin încă o sută  de persoane,  în  afara  copiilor.  Evident,  nu   se  bântuie  aiurea  prin  școală,  dar  măcar  până la  secretariat,  la  direcțiune,  la  contabilitate  sau  cancelarie,  tot  se  circulă. 

            Pentru  limitarea  răspândirii  microorganismelor  și  a  bacteriilor, dar  și  pentru  a proteja  pardoselile  de  murdărie,  la  fiecare  ușă  de acces  în  școală  sunt  prezente  covorașe  antibacteriene,  care  pot  fi  de unică  folosință  sau  pentru  trafic  intens. Cele din  ultima  categorie  necesită   aplicarea  soluțiilor  dezinfectante  specifice. 

            Contextul  actual  ne-a  impus  noi  reguli  de  protecție  și  de  igienă.  Dezinfectanții  pentru  mâini, până  acum  inexistenți  în  spațiile  publice,  au  devenit  obligatorii.  În  fiecare  clasă  și  la  fiecare  intrare,  sunt  montate  dispensere  pentru  dezinfectanți  și  coșuri  de  gunoi  cu  pedală,  pentru  măștile  și  mănușile  folosite.

 A,  da,  măști  și  mănuși,  era să  uit  de  ele!  Copiii  vin  cu  măști  de acasă, dar  ele trebuie  schimbate  după  câteva ore,  plus  că  se  mai  întâmplă  și  accidente  de  tipul  elasticului  rupt,  așa că  școala  este  dotată  cu  măști  și  mănuși  chirurgicale,  spre înlocuire  rapidă  și  ori  de  câte  ori  este  nevoie. 

            Școala  se  pregătește  și  așteaptă.  Se  dichisește  și  se  curăță  spre  binele  și  sănătatea  tuturor.  Așteaptă  răbdătoare  tropăielile  grăbite  ale  piciorușelor  pe  scări,  chicotelile și  îmbrâncelile  nevinovate,  hârșâitul  ghiozdanelor  împinse  cu  năduf,  clipocitul  robinetului  uitat  deschis  în  graba  de  a  ajunge  în  clasă,   clinchetul  atotputernic  al  clopoțelului.

            Școala  își  așteaptă  copiii,  cu  drag  și  cu  dor,  ca  o  mamă  grijulie  și  superprotectoare.

-                       Doamnaaaa,  ce  greu  se  învață  așa!  spunea o  fetiță  doamnei, din  fața calculatorului.                          Că  nu-mi  vine  să  mă  gândesc la  școală!

-                      Dar  unde  te  gândești  tu, poți  să  ne  spui  și  nouă? 

-                      La colegul  meu, Robert,  care mi-a  rupt  vârful  de  la  creioanele  colorate.  Eu  când  o  să  i  le  rup  pe  ale  lui,  doamna?

 

                     Articol  scris  pentru  SuperBlog  2020!