Tot lucrul seamănă omului

            Că  viața  desenează  cercuri  cu   noi,  că  ne  ia  pe  fiecare  și  ne  rotește  ca  în  tiribomba  din  bâlciurile  copilăriei  și  apoi,  amețiți  și  dezorientați,  ne  lasă  cam  în  același  loc  din  care  ne-a  cules,  asta  știm  majoritatea  dintre  noi.  Și  mai  știm  și  că  tot  ceea  ce  ne  înconjoară  în  microuniversul  nostru  se  aliniază  și  se  prezintă  tot  în  aceeași  stare  în  care  ne  prezentăm  și  noi. 

            Altfel  spus:  ”tăt  lucrul  samănă  omului”. Zice  înțelepciunea  populară.

            Ani  de  zile  m-am  irosit  într-o  depresie  încrâncenată,  care  m-a  măcinat  și  fizic  și  psihic  și  pentru  care  am  lăsat  de  izbeliște  cele  mai  importante  lucruri  din  viața  mea.

            Casa  mea,  sanctuarul  care  m-a  adăpostit  de  priviri  și  mirări, de  întrebări  și  neîncrederi,  care  mi-a  oferit  liniște  și  singurul  strop  de  speranță  care  se  profila  pe  cerul  existenței  mele,  casa  mea  zic,  a  obosit.  Începe  să  cedeze,  vrea  să  fie  ocrotită,  alintată,  dichisită,  să  strălucească  precum  o  divă,  așa,  ca  în  tinerețele  noastre,  când  ne  puteam  mândri  una  cu  cealaltă.  Nu  mai  are  putere  să  lupte  împotriva  energiilor  negative,  din  a  căror  robie  m-a  salvat  pe  mine.

            Și  ce  fel  de  om,  ce  fel  de  ființă  dotată  cu  caracter,  cu  inimă,  cu  suflet  și  cu  minte  aș  fi  eu,  dacă  nu  i-aș  îndeplini  dorința?

            Apartamentul  meu  se  află,  cocostârc,  la  ultimul  etaj.  Sub  cupola  mai  mult  decât  uzată  a  unui  acoperiș  cu  țigle  știrbe.  Și  ploaia,  nemiloasă  sau  doar   prea  jucăușă,  și-a  făcut  cărare  și  pe  pereții  mei.  Anul  trecut  am  refăcut  acoperișul.  Acum  lucește  în  roua  dimineților,  ca  un  castel  de  poveste,  unde  prințesa  își  așteaptă  ursitul.  Acum  îmi  place  când  plouă  afară,  iar  eu  stau  cu  nasul  lipit  de  geam,  așa  cum  stăteam  când  eram  copil,  iar bunica  frământa  cozonaci... 

            Renovarea  interiorului  trebuie   făcută,  însă,  după  un  plan  bine,  foarte  bine  ticluit.  Și,  după  întrebări  în  dreapta  și-n  stânga,  după  îndelungi  căutări,  am  ajuns  la  concluzia  că  cea  mai  bună  casă,  cea  mai durabilă  și  mai  confortabilă,  este  cea  care  îți  oferă  căldură  și  lumină  cu  cele  mai  mici  costuri.  Iar  pentru  reabilitarea  termică  a  imobilelor,  este  absolut  necesar  să  soliciți  un   audit  energetic,  care  va  determina  caracteristicile  termice  și  energetice  și  va  stabili  soluțiile  de  reabilitare  și  modernizare.  Auditorul  va  elibera  certificat  energetic,  actul  propriu-zis  care  va  indica  performanța  energetică  a  clădirii.

            Am  vrut  noi  să  trecem  direct  la  interior,  după  refacerea  acoperișului,  dar  recomandările  au  fost  să  izolăm  pereții  exteriori  și  să  schimbăm  tâmplăria  exterioară,  așa  că  ne-am  conformat.  Și  ca  să  fim  siguri  că  totul  este  cât  se  poate  de  bine  realizat,  am  cerut  și  o  termografie,  pentru  identificarea  unor  pierderi  sau  infiltrații  de  aer  nedepistate inițial.

            Biroul   meu  se  află  chiar  la  geamul  sufrageriei.  Când  bate  vântul,  perdeaua  se  zbate  ușor,  ca  o  adiere  de  primăvară  și  atinge  tastatura  calculatorului.  Parcă  ar  vrea  să  scrie  și  ea...  aș  lăsa-o,  dar  poveștile  ei  se  limitează  la  întâmplările  de  pe  stradă,  la  gălăgia  copiilor  și  la  scârțâitul  leagănelor.  Poveștile  mele  se  duc  mai  departe,  în  Orient,  se  amestecă  printre  tehnicile  străvechi  de  protecție  ale  înțelepților  și  aduc  înapoi  reguli  și  învățăminte  pentru  dobândirea  și  păstrarea  echilibrului  corect  al  unei  case. 

            Luminează-ți  viața  -  spune  una  dintre  reguli.  Lumină  în  colțurile  mai  puțin  accesibile,  pentru alungarea  energiilor  negative.  Jocuri  de  lumini  pentru  evidențierea  energiilor  pozitive,  iar  ghirlandele  sau  aplicele  cu  becuri  de  tip  LED,  se  mulează  perfect  pe  dorințele  mele,  adică  nevoie  și  plăcere  într-un  singur  obiect.

            Mi-am  făcut  curățenie  în  viață.  Greu,  dar  am  făcut.  Acum  fac  curățenie  în  casă.  Și,  printre  primele  lucruri  noi  aduse  ofrandă  casei  mele,  se  numără  o  țestoasă  de  lemn.  Colorată.  Se  spune  că  aduce  bani,  dacă  o  pui  pe  jos,  pe   hol,  cu  fața  spre  intrare.  Pe  jos,  ca  să  poată  pleca  după  bani,  fără  să  fie  nevoită  să  sară  de  pe  vreo  măsuță  sau  comodă.  Îi  e  frică  de  înălțime,  așa  că  o  las  liberă  să  plece  și  să  aducă  atâția  bani  și  atâta  prosperitate  cât  poate  ea  să  aducă. 

foto  din  arhiva  personală

                        Articol  scris  pentru  proba  nr.  12,  SuperBlog  2017!