Am bifat, până
acum, două ediții
și jumătate de
SuperBlog!
Jumătatea a
fost în primăvară,
pe când astenia
de sezon a
dat buzna peste
mine și s-a
lăsat cu injecții,
cu repaus fizic
și mental, mai
ales mental, nemaifiind
capabilă să scriu
geană de literă
alandala, darămite ditamai
elucubrațiile pe teme
de care nici
n-am auzit, mirosit
sau gustat până
la data respectivă.
Cum – necum, două
diplome de finalist
SuperBlog le-am împușcat,
de undeva de
pe la nivelul
locurilor 23 – 24 și,
sincer, de-abia aștept
altă ediție.
Ce înseamnă
SuperBlog?
SuperBlog este
o lume. Unică,
irepetabilă, chiar dacă
apare pe firmament
de două ori
pe an, stresantă,
frustrantă, dătătoare de
noi expresii în
vocabularul înjurăturilor românești
sau englezești, după
vârstă și predispoziție, o
lume minunată, medicament
curat împotriva lenei,
care funcționează pe
bază de combustibil
numit adrenalină, o lume
care
începe cu speranța
că vei câștiga
și care se
termină cu participarea
la Gală și
strâmbatul din nas,
cu aere de
superioritate, la vederea
premiilor câștigate de
ceilalți.
La Gală
n-am fost până
acum. Prea departe,
prea devreme, prea
... pentru mine.
Poate anul
ăsta ... din două,
poate-oi trăi să
ajung și eu
măcar la una.
La întrebarea
cu plăcutul, nu mai are
rost să răspund:
îmi place de
mor. Pe toată
durata competiției, trăiesc
pentru comentariile de
pe grup. Fabuloase,
jur! Cui îi
mai trebuie note
mari, dacă ai
posbilitatea să stai,
ca un păianjen,
în umbră și
să citești blagosloveniile celor
supărați, emoticoanele celor
fericiți, vorbele de duh á la
haz de necaz
ale celor neutri?
Mie, una, nu.
Îmi place
de mor că
înveți să scrii
corect, să citești
printre rânduri și
nu numai, că
altfel de unde
informații, să călătorești,
și la propriu
și la figurat,
să te ții
de cuvânt și
de termenele – limită.
Dar ...
întotdeauna există un
dar, nu-i așa?
Dar, să
revenim cu picioarele
pe pământ, deci.
Nu-mi plac
sponsorii care premiază
articole care nu
prea au legătură
cu enunțul probei,
sponsorii care una
cer și alta
punctează. Nu vor
reclamă, vor creativitate.
Pam, pam ...
și premiul cel
mare merge la
cel care știe
să laude mai
bine.
Nu-mi plac
sponsorii care te
depunctează pentru că
al tău articol
este ... trist.
Păi, dacă
eu am luat
una întâmplare tristă
și am făcut
un advertorial senin,
cu învățăminte duioase,
ceva gen viața
îți dă lămâi
și eu fac
limonadă, de ce
să nu-mi dai
punctele meritate?
Nu-mi place
criteriul cu aspectul
blogului. Sunt subiectivă,
oameni buni, știu,
dar ce pisici
albastre să fac
dacă sunt nebună
după frunze, sclipici
și petale zburătăcite
pe te miri
unde, cu fondul
ruginiu și link-uri
roz?
Și cu
toate astea, eu
cred că articolele
mele sunt vizibile
și lizibile, nu
trebuie să alergi
cu motocicleta după
ele, așa cum mi s-a
mai întâmplat, în
vizită fiind pe
la niscaiva vecini
și colegi de
competiție.
Blogul meu
este unul super – mega - ultra – maxim amator.
L-am făcut singură,
după indicațiile date
de o voce
din spatele unui
tutorial, free, ca să
vedeți că știu
și alte limbi,
deși bloggerii cu experiență
aruncă bolovani cât
mine de mari
pentru cei care
scriu în romgleză (cuvântul
ăsta este citat,
de pe la
un oltean renumit,
Emil și bine
a zis), l-am
făcut, spuneam, ca să am
unde mâzgăli când
m-apucă, nicidecum să
mă afișez cu
el în lume.
Acum, da, îmi
doresc să investesc
și eu în aspect, să-mi
deschidă cineva ochii
cum stă treaba
cu domeniile și
cu alte alea
tehnice, care mi-au
stricat bucuria pe
parcursul concursului. O voi
face sigur și
chiar de voi
avea un super – mega – ultra – maxim blog
profesionist din toate
punctele de vedere,
tot nu
o să-mi placă
citeriul respectiv.
Deși știu
că este greu,
mâncător de timp
și de nervi,
ar fi util
un feed-back de
la fiecare juriu:
dincolo de cerințele
care, uneori, te
lasă cu urechile
fâlfâind, pentru că
ochii nu ți
se mai închid
de la atâta
căscat, ar fi
frumos să spui
omului, verde-n față,
cam ce vrei
de la el.
Ce scrie pe
urmă, să-și asume,
că așa e
frumos!
Una peste
alta, eu nu
voi organiza niciodată
așa ceva. Să
mulțumești atâta amar
de oameni, să
rezumi multitudinea asta
de puncte de
vedere și de
idei generoase, fabuloase
și trăznite în
același timp, la
un anumit punctaj,
să găsești și
să convingi sponsori
serioși, care să
reziste la calde
mulțumiri și drastice
reclamații pe aceeași
pagină ... frate,
asta da abilitate!
Felicitări organizatorilor, mulțumiri
pentru răspunsuri și
lămuriri și la
mai mare, așteptăm
edițiile viitoare!
SuperBlog 2017
s-a încheiat. Noi
scriem ce am
trăit, ce am văzut, ce
am crezut că
înțelegem și ...
daaaa, dăm note!
Și noi dăm
note. Acum să
te ții competiție!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu