De la
fereastra bibliotecii se
vede pădurea.
Foșnește
încet, întrecându-se în
povești cu volumele
așezate, în ordine,
pe rafturi. Bine,
mai sunt câteva
cărți pe masa
de lectură, vreo
două pe biroul
meu, iar cei
de la clasa
a III-a au
răvășit raftul cu
Dinozauri, în pauză,
și nu am
apucat, încă, să-l
ordonez.
A fost o
zi aglomerată, dar
nu mă simt
obosită. Îmi place
să stau printre
copii, iar ei,
scăpați de teroarea
catalogului, adoră să-mi
povestească fel de
fel de nimicuri
și să-mi ceară
cine știe ce
minune de carte
”interesantă”.
Cu cei de
la Profesională, se schimbă lucrurile.
Mai au un pic,
două luni și
susțin examenul de
absolvire. Profilul -
Turism și alimentație
publică. Calificarea - ospătar (chelner), vânzător
în unități de
alimentație. Șefa lor
de promoție, Savina,
a venit la
mine cu o
propunere: să susțină
examenul și să
organizeze banchetul de
absolvire tocmai la Poiana
Brașov, la hotel
Royal.
-
Măi
să fie, de
unde până unde?
zic eu, sincer
mirată.
-
Păi, stați
să vă spun:
am fost astă-vară
cu fratele meu
în excursie. El
este student la
Geografia Tursimului și m-a
luat și pe
mine. Am stat acolo, la
Hotel Royal din Poiana Brașov,
două zile și am fost
super încântată de ceea ce
am văzut.
-
Una e
să-ți placă ceva
și alta e
să poți face
acel ceva, mă
trezesc eu filosofând.
-
Și de
ce credeți că
am venit eu
la dumneavoastră? și
ochii ei verzi,
verzi ca întinderea
abia răsărită a
câmpului, primăvara, sticlesc
șiret.
Și iacă
așa m-am procopsit
eu cu elaborarea
și îndeplinirea unui
plan aproape fantezist,
care presupune deplasarea
unei comisii de
examen și a
unei clase de
elevi, cazarea lor,
susținerea examenului și
petrecerea de după.
Cel mai
important lucru: acoperirea
costurilor. Culmea, asta
a fost cea
mai mică provocare,
pentru că elevii și
părinții tocmai socotiseră
cam cât ar
costa un banchet
de absolvire la
unul din restaurantele
din oraș, bașca
rochie, pantofi, costum,
parfum, brățară, ciorapi,
etc., pe de o
parte și închirierea
unui autocar, rezervarea
camerelor și masa
festivă, pe de
altă parte. În
ceea ce privește
ținuta lor, a
copiilor, unanimitate: la
fel cu cea
purtată de personalul
restaurantului.
Elevii noștri
de la învățământul
profesional fac practică
la pensiunile din
Retezat, Straja, Parâng și,
în funcție de
prestația lor, uneori
sunt invitați să
ajute, contra cost desigur,
la evenimentele cu
invitați mulți: nunți,
botezuri, petreceri de
Revelion.
Carmen, diriginta
lor, cu o
inimă de două
ori mai mare
decât înălțimea și
greutatea ei la
un loc, a obținut sponsorizări
de la unitățile
în cauză, mai
ales că mulți dintre ei primiseră, deja,
oferte de angajare.
Problema banilor era
rezolvată.
Ineditul situației
a ridicat multe
sprâncene a mirare,
dar a învins
dorința de a
face ceva insolit
și, mai ales, de a
arăta copiilor că
în viață, indiferent
de obstacole, important
este să-ți urmezi
visurile.
-
Doamna,
povestește Savina, un
grup de turiști
aflați în căutarea
unui salon evenimente
din Poiana Brașov, spuneau
că acela era
cel mai frumos
pe care îl
găsiseră. Așa că
am intrat și
eu și am
văzut că putem
organiza și examenul,
și petrecerea în
același loc, pentru
că sala se
poate amenaja în
sistem teatru, dimineața,
cu videoproiector pe
care să ne
prezentăm lucrările, ecran
de proiecție, laptop
și sistem audio,
iar seara, se
folosesc mese rotunde,
fețe de masă
elegante și aranjamente
deosebite.
Am căutat
și eu câte
ceva despre organizare evenimente
Brașov și problema
cazării se rezolvă
ușor: hotelul dispune
de camere duble
și chiar triple,
așa că grupul
nostru de treizeci
și șase de
persoane nu va avea de
ce să-și facă
griji.
-
Doamnaaa
...
-
Da, știu,
Alex, m-am interesat
și au internet
wireless gratuit în tot
hotelul.
-
Doamna ...
-
Parcă sunteți
la grădiniță, zău
așa. Da, au și saună,
au și cameră
de jocuri. Și
cu servitul cum
facem?
-
Noi ne-am
gândit așa: seara,
la petrecere, vom
fi ”umbra” personalului.
Îmbrăcați exact la
fel ca ei,
îi vom ajuta
la decorarea sălii,
aranjarea meselor, la
prezentarea felurilor de
mâncare și a
băuturilor și la debarasare. Dacă ne
vor lăsa, vom
servi noi la
masa profesorilor.
-
Și
mâncarea?
-
Păi, restaurantul
are specific internațional, nu
v-am spus? Iar
farfuriile lor arată
într-un foarte mare
fel, zâmbește, visătoare,
Savina.
Copiii s-au gândit
la tot. A,
ba nu: rezervările
și aranjamentele telefonice
erau ale mele,
că doar aveau
nevoie de adulți
pentru asta. Și
pentru închrierea unui
autocar, că doar
nu era să
mergem pe jos
până acolo, nu?
Articol scris pentru
SuperBlog 2017!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu