ILEANA - COSÂNZEANA

             

                        Te  scotea  din  minți,  la  propriu,  Ileana  Cosânzeana.  

                    Într-un  moment  de  mută  adorație,  la  începutul  prieteniei  noastre,  spusesem  despre  ea  că  este  un  exemplar  reușit  al  rasei  umane.  Că  așa  ar  trebui  să  arate  o  eroină  de  basm.   Și  colegii  mei  au  preluat-o  și  au  prelucrat-o:  Cosânzeana.  Mucalit,  dirigintele  nostru,  cel  mai  tare  profesor  de  română  pe  care  l-am  întâlnit,  a  dus  porecla  în  cancelarie. Chiar  și  directorul  adjunct,  deși  nu  ne  preda  nouă  nimic,  a  nominalizat-o  astfel  în  careu,  în  fața  întregii  școli:  până  și  Cosânzeana  de  la  unșpe  filologie  a  ieșit  pe  geam...  pe  geamul  de  la  internat  ieșisem,  tot  pe  acolo  și  intrasem,  după  miezul  nopții,  după  ce  se  terminase  cenaclul  Flacăra  pe  stadion... 

                      

http://www.catchy.ro/moare-de-ciuda-ca-va-place-de-mine-si-nu-de-ea/94222

Hristos a înviat!

                        Cel  mai  greu,  cel  mai  urât  sentiment  din  toată  paleta  de  sentimente  cu  care  a  fost  înzestrat  omul,  este  cel  al  neputinței.  Al  deșertăciunii.  Sentimentul  că  din  cauza  mea...

                        Am  fost  binecuvântată  și  n-am  știut  să  gestionez  asta.  Mi-am  tot  spus  că  am  făcut  ce  trebuia  făcut.  Că  așa  era  corect  și  așa  era  bine  pentru  toată  lumea.  Și  n-a  fost.  Pentru  mine  și  familia  mea,  în  mod  sigur,  nu  a  fost.  Pentru  ceilalți,  nu  știu.  Nu  pot  să  mă  mai  implic  și  nu  mai  vreau  să  aflu. 

http://www.catchy.ro/pe-cuvant-de-onoare-ca-acum-stiu/93745

PAȘTE FERICIT!

                            În  bucătăria  mamei,  regină  este  o  canapea  veche,  cu  tăblii  de  lemn  lăcuit  și  cu  tapițerie  galben – muștar.  Dacă  vrei  să  o  întinzi,  să  o  transformi  în  pat  de  dormit,  or  să - ți  cam  trosnească  toate  oscioarele  dimineața,  bașca  vânătăile  de  la  arcurile  rupte,  dar  dacă  nu...  e  perfectă  acolo,  lângă  masa  lungă  în  jurul  căreia  ne  adunam  cu  toții  seara,  la  o  poveste  de  peste  zi.  Nu  de  puține  ori  au  rămas  vasele  nespălate,  înghesuite  într-un  colț,  că  ne  depășise  din  mers  miezul  nopții  la  taifas.  Le  făcea  mama  lună,  în  zori  de  zi,  în  timp  ce  cafeaua  pentru  copiii  ei  veniți  de  sărbători  acasă,  fierbea  încet  pe  plita  cu  colțuri  rotunjite.

                       http://www.catchy.ro/in-dimineata-de-pasti/93717