duminică, 15 iulie 2018

E duminică după-amiaza, deci, pentru mine, e film.

Se milostivește, se pare, vara de noi. A trimis ploaia înapoi, către sora ei mai colorată, toamna, iar nouă ne pictează iar soarele pe cer.
E duminică după-amiaza, deci, pentru mine, e film.
E duminică după-amiaza, deci, îmi ascund dorul de el și-i dau voie singurătății să ia o pauză: mă uit la film.

Forma apei / The Shape of Water.

Un film de dragoste cu personaje mutilate fizic, dar perfecte sufletește. Un film despre deosebiri și neputințe, despre singurătate și alegeri.
O poveste care încântă, așa cum o fac toate poveștile, că doar de-aia sunt povești, nu-i așa?
Pentru cei care l-au nominalizat la vreo 12 categorii la Oscar, filmul a fost o reușită.
Pentru cei care s-au bucurat că nu a câștigat, filmul a fost doar unul de duzină.
Pentru mine ... două scene fantastice: cea în care Elisa inundă cartierul pentru clipa ei de dragoste și cea în care aceeași Elisa, mută, îl înjură, prin limbajul semnelor, pe cel responsabil de distrugerea entității iubite. Gesturile înseamnă totul, cine mai are nevoie de cuvinte??!!

The Shape o Water - un film în care dragostea nu vorbește deloc. Doar atinge și acționează.

https://www.youtube.com/watch?v=Anwe1cazdqE

YOUTUBE.COM
An other-worldly fairy tale, set against the backdrop of Cold War era America circa 1962. In the hidden…