miercuri, 23 noiembrie 2016

O vacanță mai mult decât specială


             

           


         În  viața  de  zi  cu  zi,   eu  sunt  bibliotecară.  Trăiesc  printre  cărți  și  copii,  îndrum  priviri  lacome  pe  pagini  îngălbenite  de  vreme  și  pași  șovăitori  pe  tărâmuri  fantastice  și  necunoscute.  

O  fetiță  cu  ochi  de  mură  și  codițe  de  grîu  copt  m-a  întrebat  zilele  trecute:
-          Doamna,  ați  fost  vreodată  în  excursie  în  Vietnam?
-          Nu,  n-am  fost,  am  răspuns.  De  ce  mă  întrebi?
-                      Aaa,  doar  așa...  știți,  mătușa  mea  a  venit  acum  de  acolo  și  ne-a  povestit  multe  lucruri  frumoase.

Pentru  mine,  cel  puţin  în  ultimii  ani,  vacanţa  ideală  a  însemnat  o  carte  citită  la  umbra  unui  brad  sfătos,  pe  malul  unui  pârâu  vesel,  al  cărui  clipocit  mi-a  adus,  întotdeauna,  o  stare  de  bine,  de  liniște  și  de  împăcare.
Cu  Retezatul  şi  Parângul  străjeri  de-o  parte  și  de  alta  a  depresiunii,  Valea  Jiului îți  pune  la  picioare  sute  de  astfel  de  locuri  de  poveste,  cu  brazi  şi  ape  repezi  şi  tumultoase, cu  stânci  golașe  la  poalele  cărora  se  îndulcește  afina  și  zmeura,  cu  schiori  pricepuţi  sau  mai  puţin  pricepuţi,  alunecând  pe  pârtiile  din  Straja,  sau  cu  traseele  fabuloase  şi  îndrăzneţe  pe  care  se  desfăşoară  competiţiile  Oslea  Night  Ridge  Run  şi  Red  Bull  Oslea  Hiride,  singura  competiţie  de  hike  şi  ride  din  România. 



foto  din  arhiva  personală

Dar ...  ce-ar  fi  dacă ...  măcar  virtual  ... 
Vietnam.  
Tot  ceea  ce  știu  despre  această  țară  încape  în  jumătatea  de  pagină  wikipedia,  așa  că  am  hotărât  să  mă  documentez  serios. 

vacanță  reușită  are  nevoie  de  cel  puțin  un  partener  de  schimbat  impresii,  așa  că am  purces  la  convingerea  prietenelor  mele,  Adriana  și  Sabina,  spre  a  mă  însoți  în  turul  meu  virtual. 
-                      Exact  Vietnam!  Că  s-a  terminat  lista  cu  oferte  de  vacanță, ce  să  zic!  Adriana  era,  evident,  într-o  fază  în  care  deplasarea  la  capătul  celălalt  al  pământului,  fie  ea  și  virtuală,   nu  constituia  o  opțiune  imediat  necesară. 
-                       De  ce  nu  o  chemi  pe  mătușa  fetiței,  să  te  pună  la  curent,  la  cald,  aș  zice?  Sabina  înclina  să-și  facă  bagajele  din  prima,  deși  mai  avea  ceva  nelămuriri.
Zis  și  făcut  și  iată  cum,  într-o  după – amiază  splendidă  de  toamnă, pierdute  în  aburii  îmbietori  ai cafelei,  trei  femei  deapănă  povești  exotice,  fascinate  de  un  tărâm  al  emoțiilor  intense,  în  care  lacrimile se  împletesc  cu  zâmbetele  și  durerea  cu  bucuria  de  a  trăi, într-o  proporție  covârșitor  mai  amplă  decât  am  auzit  și   experimentat  vreodată.
-                       Eu  n-am  fost  în  vacanță,  își  începe  femeia  povestirea.  Am  făcut  parte  dintr-o  misiune  umanitară,  organizată   de  o  asociație  elvețiană.  Am  să  vă  povestesc  ceea  ce  m-a  impresionat  pe  mine  extrem  de  tare,  dincolo  de  frumusețile  acestei  țări,  pe  drept  cuvânt  apreciate  și  lăudate.
În  primul  rînd,  acolo  îmbătrânești pe  un  singur  trotuar  dacă  îți  dă  prin  minte  să  respecți  regulile  de  circulație.  Scuterele  sunt  la  putere,  încărcate  cu  de  toate,  de  la  oameni  la  porci  și  alte  animale  și  trebuie  să  treci  strada  printre  ele,  nici  prea  repede,  dar  nici  prea  încet. 
foto  din  arhiva  Sabinei    

Aerul  este  dulce,  la  propriu.  Mâncarea  este  peste  tot,  pe  stradă,  pe  trotuare,  în  case,  iar  conceptul  de  sare  în  bucate  nu  s-a  inventat  și  vietnamezii  nici  nu  sunt  dornici  de  așa  ceva.  De  cele  mai  multe  ori,  mâncarea  este  pregătită  cu  apă  din  Mekong,  râul  cu  o  deltă  imensă,  care  adăpostește  și  hrănește  culturi  de  orez  care  dau  chiar  trei -  patru  recolte  pe  an.


foto  din  arhiva  Sabinei

foto  din  arhiva  Sabinei

          Misiunea
  noastră   a  avut  ca  destinație  finală  o  școală  din  Saigon,  de  fapt  o  creșă  cu  școală,  cantină  și  dormitor.  Uitați  tot  ceea  ce  știați  despre  aceste  lucruri!  Acolo  totul  se  desfășoară  într-un  alt  ritm,  sub  o  altă  formă  și  cu  un  alt  înțeles.


Școala - foto  din  arhiva  Sabinei




Cantina - foto  din  arhiva  Sabinei



Dormitor - foto  din  arhiva  Sabinei


Creșa - foto  din  arhiva  Sabinei

            Doar  copiii  sunt  la  fel  peste  tot:  minunați,  plini  de  entuziasm,  amabili  și  interesați,  în  ciuda  diferențelor  uriașe  dintre  culturile  noastre. 
            După  o  zi  infernală,  seara,  în  camera  noastră  de  hotel  am  găsit  un  musafir.

foto  din  arhiva  Sabinei

            Evident  că  țipetele  mele  nu  au  rămas  fără  urmări,  dar  băiatul  de  la  recepție  care  a  sosit  într-un  suflet,  s-a  dezumflat  instantaneu  și  mi-a  zis  pe  un  ton  de  reproș:
-           Noi  putem  să  o  luăm,  dar  să  știți  că  mănâncă  țânțarii!

Primii  pași:  cu  cine,  cum  și  pe  unde?

Pe  mine,  una,  m-a  convins.
Asta  sigur  este  o  altfel  de  vacanță  și  cine  ar  fi  mai  potrivit  să  îmi  ofere  soluții  decât  CND  Turism -  Vacanțe  Speciale,  adică  agenția  specializată  în  organizarea  de  vacanțe  personalizate,  a  căror  misiune  este  foarte  clar  menționată  în  denumirea  ei:  CNDorim  în  Turism -  Vacanțe  Speciale.




Selectez  curajoasă  opțiunea  cu  oferte  circuite     de  pe  site-ul  lor   și  aleg  programul  de  15  zile,  cu  transport  cu  avionul.  Nu  este  recomandat  pentru  odihnă  și  relaxare,  este  adevărat,  dar  oferă  prilejul  de  a  vizita  foarte  multe  obiective  și  de  a  pătrunde  în  atmosfera  amețitoare  a  Vietnamului. 
Dau  click  pe  detalii  program  și  găsesc  imediat  ceea  ce  mă  interesează:   în  primul  rând,  plimbare  cu  ricșa  în  zona  veche  a  orașului  Hanoi  și  un  tur  printre  cele  mai  importante  puncte  de  atracție  ale  orașului:  Palatul  Prezidențial,  Templul  Literaturii,  Pagoda  pe  un  pilon,  etc.
            Apoi,  croazieră  în  Golful  Ha  Long,  ocolind  unele  din  cele  3000  de  stânci  din  calcar,  cu  denumiri  amuzante:  banană,  broască  țestoasă,  elefant.
            A,  asta  căutam:  excursie  în  Ho  Chi  Min  (  Saigon ),  orașul  scuterelor, scena  tuturor  minunățiilor  povestite  de  interlocutoarea  noastră,  cu  celebrele  tunele  subterane,  unde  au  locuit  localnicii  în  timpul  războiului  cu  americanii  și  croaziera  pe  fluviul  Mekong. 
Un  aspect  deloc  de  neglijat  mi  s-a  părut  faptul  că  ni  se  oferă  posibilitatea  efectuării  de  circuite  cu  avionul.  Imaginați-vă  cum  ar  fi ca,  după o călătorie  de  mii  de  kilometri,  să  te  trezești  cu  mașina  în  miezul  oceanului  de  scutere. 

În  final:  cere  oferta,  studiază,  alege  și  fă  rezervare!

            Singura  problemă:  am  făcut  rezervare  pentru  trei  persoane,  pe  care  a  trebuit  să  o  anulez,  pentru  a  face  din  nou,  aceeași  rezervare,  pentru  patru  persoane:  o  uitasem  pe  Mihaela!
               
               Articol  scris  pentru  proba  cu  nr.  21, SuperBlog  2016!