marți, 22 octombrie 2013


             Imi   place  la  nebunie  să  citesc  ziare  şi  reviste.  Nu  mă  uit  la  emisiunile  de  ştiri  de  la  televizor  şi  nici  nu   ascult  ştirile  la  radio.  Nu  le  pricep  decât  dacă  văd  eu  scris  negru  pe  alb,  am  impresia  că  numai  în  felul  acesta  pot  diseca  şi   apoi  digera  informaţia  respectivă  la  parametrii  corecţi.
             Un  articol  din  ziarul  Gândul  de  azi  mi-a  atras  atenţia  în  mod  special: 
Hoţii tablourilor din Olanda şi-au recunoscut faptele, pentru a-şi reduce pedepsele.
Până  aici,  nimic  neobişnuit.  Partea  cea  mai  interesantă  abia  acum  începe:
Ei vor să dea în judecată muzeul pentru că nu era păzit cum trebuie.
Am  crezut  că  nu  văd  bine.  Sau  că  au  greşit  ei  când  au  scris.  Dar  nu,  totul  este  corect,  pentru  că  mai  jos  citesc  aşa: "  nu existau senzori în preajma operelor de artă, "nici măcar o bară sau un geam de protecţie ca să nu ajungi să pui mâna pe ele sau să ajungi să arunci cu cerneală în ele".
Băi,  nesimţiţi  de  olandezi  ce  sunteţi,  se  poate  aşa  ceva?
Să  aruncaţi  voi  vina  pe  amărâţii  noştri  compatrioţi,  care  v-au  atras  atenţia  asupra  erorilor  de  protecţie?  Să  vă  fie  ruşine  la  obraz!!!  Vă  daţi  voi  seama  cât  de  greu  a  fost  pentru  Radu Dogaru, Eugen Darie şi Adrian  Procop  să  comită  această  faptă?  se  duseseră  şi  ei,  ca  oamenii  cinstiţi  şi  corecţi,  să  vadă  şi  să  se  cultive  cu  frumuseţea  tablourilor  şi,  hopa,  olandezii  nu  aveau  nici  sârmă  ghimpată,  nici  lacăte  cu  şapte  chei,  nici  zmei - parazmei  de  pază,  aşa  cum  este  obişnuit  românul  nostru  de  la  basmele  lui  Ispirescu  încoace.  Nimic,  nimicuţa...
Şi  atunci,  s-au  strâns  la  sfat,  greu  sfat,  ce  să  facă  şi  cum  să  facă  să  atenţioneze  onoarea  olandeză  despre  lucrurile  nefireşti.  Şi  au  acţionat:  curat,  fără  tămbălău  imediat  şi  foarte  eficient,  că  nici  acum  nu  le-au  mai  găsit.  Au  avut  grijă  Alexandru  Bitu,  Petre  Condrat  şi  Olga  Dogaru - oameni  strângători  şi  secretoşi  nevoie  mare.  Mi-aduc  aminte  că  mi  s-a  aplecat  cam  o  săptămână  când  am  citit  că  madam  Olga,  friguroasă  din  fire,  a  ars  tablourile.
            Picasso,  Matisse,  Monet,  Gauguin,  Meyer  de  Haan  şi  Lucian  Freud  le  vor  fi  veşnic  recunoscători  românilor  pentru  sacrificiul  lor.  Trăiască  avocaţii  şi  sistemul  care  permite  producerea  de  circumstanţe  atenuante  prin  acest  artificiu!

P.S.
Dacă-mi  daţi  voie,  vă  rog  eu  frumos,  de  doamna  Olga  să  nu  vă  atingeţi...  în  puşcărie  e  frig  şi  nu  mai  are  alte  tablouri!  Să  nu-i  mai  daţi  idei!!!